Adevărul poate schimba totul!
În așteptarea sezonului 2 al serialului “Big Little Lies”, mi-am amintit de o altă carte scrisă de aceeași Liane Moriarty, mai exact “Secretul soțului”. Am citit-o cu ceva vreme în urmă, dar rămâne notabilă.
De la început, vreau să spun că stilul este același ca și la “Marile minciuni nevinovate” sau “Am uitat să fim Fericiți”. Acțiunea se desfășoară într-un interval scurt, o săptămâna și jumătate mai exact, iar povestea se construiește din mai multe puncte de vedere ale unor personaje care la început nu par a avea nimic în comun.
“Poate nimic nu era “sortit”. Exista doar viața, clipa de acum și strădania de a face cum e mai bine. De a fi mai “maleabil”.”
Însă pe măsură ce aflăm detalii despre fiecare dintre ei, începem să construim un tablou de ansamblu, ca un puzzle (și îmi plac puzzle-utile atât de mult). Avem câteva personaje principale, fiecare cu o poveste atât de umană prin încercările și greutățile lor. O avem pe Cecilia și familia ei care la început par a avea o viață perfectă (chiar de Hallmark). Pe urmă este Tess, proaspăt înșelată de soț cu sora ei și acum mutată la mamă cu tot cu copii. Și mai este Rachel, secretară la școală, mamă de băiat și bunică, care a trecut prin cea mai grea încercare și anume moartea fiicei sale.
“Așa învățase să procedeze cu fiicele ei. Să nu zică nimic. Să nu pună întrebări. Să le lase timp destul și până la urmă vor spune singure ce aveau de spus. Era ca la pescuit. Aveai nevoie de liniște și răbdare.”
Pe parcursul cărții aflăm detalii despre fiecare dintre ei și nu numai, și descoperim cum sunt conectați fără să își dea seama. Și totul pornește de la o scrisoare veche, scrisă pentru Cecilia de către soțul ei în eventualitatea morții lui. Această scrisoare va da peste cap întreaga liniște a personajelor, conducând inevitabil către o concluzie dificilă.
“Ce să le spui când doar tu știai adevarata măsura a propriei vinovății…”
Nu vreau să stric finalul pentru cei care nu au citit cartea, însă pot să spun că merită citită. Deși ajunge să descrie atât de bine fiecare personaj, nu o face într-un mod plictisitor. Iar felul în care aranjează piesele astfel încât să se potrivească perfect la sfârșit, este destul de captivant. Subiectul scrisorii nu este în nici un fel concluzia, deși ni se spune ce s-a întâmplat. Interesant mai departe este cum vor reacționa toți cei implicați la informație și care latură umană va avea de câștigat.
Nu este cea mai scurtă carte, dar este o lectură ușoară și odată prins în mreje, există o posibilitate clară să nu o mai lași până ajungi la ultima pagină. Recunosc că mi-a plăcut să o citesc și chiar mai am o carte a lui Moriarty pe listă. 🙂
Editura TREI, 2014, 474 pagini
Happiness by Sofi 