“Cheia fericirii e să găsești minciuna care ți se potrivește cel mai bine.”
Fiind prima carte a lui Matt Haig pe care am citit-o, nu ştiam exactla ce să mă aştept. Evident că am citit unele recenzii sau păreri foarte pozitivecare poate mi-au facut alegerea mai uşoară, cumulate cu coperta drăguţă şi descriereasubiectului.
,,Sunt bătrân. E primul lucru pe care trebuie să ți-l spun. Primul lucru pe care, cel mai probabil, nu-l vei crede. Dacă m-ai vedea, ai crede pesemne că am în jur de patruzeci de ani, dar te-ai înșela profund.”

Nu refuz niciodată opoveste fantasy. Aşa că am împrumutat cartea de la Bookster şi m-am pus pe citit. Ideeaprincipală este foarte rapid prezentată pentru că este de altfel şi baza întregiipoveşti. Mai exact îl cunoaştem pe Tom Hazard care pare un om normal de 41 deani, dar în realitate suferă de o condiţie medicală din cauza căreia timpultrece mult mai încet pentru organismul lui (adică nu e chiar nemuritor, doar unmuritor cu o dată de expirare foarte îndepartată şi un sistem imunitar imbatabil).
“Nimic în viață nu e sigur. Așa știi că exiști în lume, prin nesiguranță. Bineînțeles, de aceea ne dorim uneori să ne întoarcem în trecut, fiindcă îl cunoaștem sau credem că îl cunoaștem. E un cântec pe care l-am mai auzit. “
În prezent, Tom este puţincam la limită în a mai rezista vieţii sale foarte lungi, poate şi din cauza lipseiunui scop. A încercat să îşi găsească fiica de mult pierdută (şi ea cu aceeaşicondiţie), dar nu a reuşit, iar acum încearcă să fie doar un profesor obişnuit(ceea ce nu are cum să fie vreodată).
“M-am simțit atât de îngrozit și de îndrăgostit, încât mi-am dat seama că spaima și iubirea formau un tot.”
Prin fiecare capitol vomafla despre o altă perioadă din viaţa lui de 439 de ani, începand cu copilaria saşi moartea mamei sale considerată vrăjitoare din cauza lui, dar şi cu întâlnireacu Rose – singura lui dragoste. Vom cunoaşte şi diverse personalităţi întalnitede-a lungul timpului de către Tom, ca într-un final să ajungem şi parte dintr-osocietate secreta a oamenilor care „suferă” de aceeaşi “problemă medicală” ca şiTom.
“Ce faci în prezent rămâne cu tine. Se întoarce. Nu scapi niciodată de nimic.”
Ce mi-a placut foarte multla această carte este modul în care Matt Haig a reuşit să expună fiecareperioadă istorică ca şi cum ai fi în mijlocul acţiunii. De asemenea, mi-a plăcuttonul destul de filozofic abordat, probabil că se şi potrivea subiectului unuiom care a văzut şi trăit prin atât de multe epoci.
“Cu cât trăiești mai mult, cu atât îți dai seama că nimic nu e fix. Oricine va deveni un refugiat dacă trăiește suficient de mult. Oricine își va da seama că naționalitatea sa nu înseamnă nimic pe termen lung. Viziunea oricui asupra lumii va întâmpina provocări și va fi dezaprobată la un moment dat. Oricine va pricepe că să fii uman este ceea ce definește o ființă umană.”
Însă nu mi-a plăcutabsolut deloc de Tom cel din prezent. De mult nu am simţit nevoia de a plesniun personaj dintr-o carte! Mi-a fost foarte greu să accept că un om care a trăitpeste 400 de ani să fie atât de uşor de manevrat şi atât de blazat. Poate, fllozoficvorbind, este probabil să ajungă în acest punct, dar tot nu am putut să acceptvarianta prezentă a acestui personaj. Cred că de câteva ori am vrut să arunccartea din cauza lui. Dar, într-un mod optimist, aş spune că asta înseamnă că amfost captivată de carte şi/sau subiect, deci şi-a atins scopul.
,,…un monstru care întâlnește un miracol ar vedea tot un monstru.”
BONUS: se pare că se discută ecranizarea cu nimeni altul decât Benedict Cumberbatch, şi poate o să înteleg mai bine ce se întâmplă cu acest personaj principal 😊
Editura Nemira, 2018, 368 pagini – română
Mie nu mi-a plăcut cartea prea mult, iar unul dintre motive a fost faptul că mi-era greu să îl cred pe Tom. Adică nu am prea crezut așa numita disperare cu care susținea că își caută fiica, nu mi s-a părut că a făcut vreun lucru în mod activ ca să o găsească. Mi-e greu să cred că un părinte care e în căutarea copilului său, mai ales când e o relație așa de specială între ei, stă și așteaptă după altcineva să-l găsească. Mi s-a părut așa cum ai zis, moale și blazat, ceea ce e chiar foarte greu de imaginat pentru cineva în poziția lui.
LikeLiked by 1 person
Acolo a fost si problema mea, dar am zis ca poate e o versiune posibila a pesonajului obosit de prea multa viata. As fi preferat macar o sugerare mai clara a faptului ca odata a fost mai activ, poate doar sa nu para ca a fost resemnat toata existenta lui. Mi-a placut povestea per ansamblu si mi-a placut mult cum a prezentat perioadele mai timpurii ale vietii lui Tom.
LikeLiked by 1 person