Book Review, Mystery, Thriller

The Silent Patient – Alex Michaelides

De data aceasta o sa incep cu concluzia: ma bucur ca povestea nu m-a dezamagit !

Am cumparat aceasta carte inca de la apariria ei, direct in engleza, si pe urma a asteptat cuminte pe raft sa ii vina randul. Nu stiu de ce, dar cu cat este mai promovata si mai discutata o carte, cu atat imi scade curiozitatea si intentia de a o citi. Probabil este faptul ca exagerarea duce la saturatie si implicit la refuz, ceea mie mi se pare valabil pentru orice, inclusiv carti.

Dar acum dupa multe luni de la aparitie, mai ca uitasem de ea, cand au descoperit-o cateva prietene si au inceput sa o citeasca. Si am zis de ce nu, hai sa avem subiect nou de discutie pentru clubul de lectura inexistent 🙂 Am terminat-o peste weekend fara probleme, iar acum astept parerile lor, imediat ce termina de citit toata lumea.

Ce merita mentionat despre aceasta carte? Povestea face toti banii, sau mai bine spus sfarsitul povestii.

Detaliat si pe rand:

  • Stilul – este destul de fluid, in sensul ca nu deranjeaza de la subiectul atentiei si anume actiunea. Ba dimpotriva, as spune chiar ca scopul era de a scoate in evidenta actiunea, parea ca ma uit la un serial unde scenariul este scris pentru a avea personajele ceva de spus printre momentele palpitante. E putin exagerata perspectiva, dar cam aceasta este ideea.

  • Povestea – cum spuneam, face toti banii si este ceea ce a impins aceasta carte pe culmile popularitatii. Are un iz de Agatha Christie, dar putin mai teatral mi s-a parut. Pana aproape de sfarsit, aveam deja niste suspecti mult prea bine scosi in fata pe parcursul desfasurarii actiunii. Evident ca nimeni nu ghiceste cine este de vina, caci altfel nu am mai discuta atat de mult despre ea.

  • Ceea ce a fost insa foarte deranjant pe intreg parcursul cartii este ca nu m-a prins chiar atat de mult incat sa nu observ greselile de tipar. Este foarte enervant si sper ca daca mai scot o alta editite, sa ii mai faca o corectura serioasa.

In rest, numai de bine, cum se spune 🙂 se vorbeste deja de ecranizarea “Pacientei tacute”, nici o surpriza! Sper sa fie mai bun filmul 🙂 Si nu vreau sa par ca nu o apreciez, pentru ca nu este adevarat. Este foarte greu in zilele noastre sa mai dai peste o poveste interesanta si cat de cat originala, asa ca apreciez orice incercare in acest sens. Este doar o dezamagire personala ce tine de faptul ca am asteptari prea mari sau ca nu rezonez mereu cu partea comerciala care impinge niste carti pe motive uneori nu foarte bine intemeiate.

Si sa incheiem cu o varianta mai detaliata a concluziei cu care am inceput ( inception direct ): povestea face toti banii, merita citita aceasta carte doar pentru a ajunge la ultimele pagini si a trai senzatia scurta de surpriza. E o lectura usoara, daca faceti abstractie de greseli de tipar.

Editura Orion, 2019 – 341 pagini, limba engleza